Înainte de-a mă suna, citeşte tot! Azi e ziua mea. La mulţi ani! Merci. Cine mă cunoaşte cât de cât mai bine, ştie deja că nu-mi place să vorbesc la telefon. Nu ştiu de ce, mi se pare că pierd timpul, mă doare mâna dacă ţin telefonul la ureche, mă enervează că nu mai pot fi atent în jurul meu, pur şi simplu nu-mi place, fiecare are piticii lui pe creier, iaca na, ăştia-s piticii mei.
Convorbirea telefonică ideală, din punctul meu de vedere, ţine 1 minut. Spui ce ai de spus, anunţi ce ai de anunţat, stabileşti o eventuală întâlnire la locul cutare ora cutare şi baftă. Atât.
Aşa că, înainte de-a mă suna să-mi spui “la mulţi ani, să trăieşti să înfloreşti” etc., gândeşte-te un pic la asta: de ce aş vrea eu, care sunt anti-telefoane, să-mi petrec ziua de naştere vorbind la telefon? De ce fix de ziua mea, când eu îmi doresc întotdeauna doar linişte, as pierde o căruţă de timp vorbind la telefon?
Din păcate, am persoane foarte dragi mie, cu care nu pot vorbi decât la telefon, pentru că mi-am luat lumea-n cap şi am plecat departe: mama, tata, sora, şi vreo 2 prieteni foarte apropiaţi. Dacă vreunul din ăştia dinainte a uitat cumva că azi e ziua mea, hop! tocmai şi-au amintit, citind textul ăsta. Mă vor suna. Dacă au şi uitat şi nici n-au citit, îi voi suna eu, să mă asigur că-mi spun “la multi ani”. Aşa mi se pare corect, fiecare om are problemele lui, nu stă toată lumea cu ochii pe calendar să vadă a cui zi de naştere mai e azi. Ei sunt bineveniţi mereu în telefonul meu.
Dar voi? Restul? De ce m-aţi suna? De ce nu mi-aţi da un sms în schimb? Sau un mail? Sau un mesaj pe messenger? Sau un comentariu chiar aici pe blog? Dacă tot vorbim de 2-3 ori pe an, de ce să vorbim fix acum, când eu îmi doresc doar LINIŞTE?
Şi dacă nu puteţi scăpa ocazia, nu puteţi să vă abţineţi sau pur şi simplu nu ştiaţi de piticii mei de pe creier, hai să ne scutim de o conversaţie şi să mai economisim ceva timp şi energie:
TU: La mulţi ani, Vioreleeee!
EU: Merci.
În altă ordine de idei, în caz de ceva, să ştiţi că am un telefon destul de naşpa, şi se mai închide singur din când în când.