Citeam ieri pe Iqads despre o inițiativă a patru tineri care vor să schimbe lumea cu un proiect ce explică publicului de ce furtul intelectual e benefic și cum încălcarea legii drepturilor de autor aduce progresul.

Trecând peste logica impecabilă și de necontestat “vrem bani pentru a milita pentru gratuitate”, explicată mai pe larg aici, nu pot să nu observ că este promovat tocmai de o publicație online care de curând a decis să introducă abonamente cu plată, pentru a supraviețui, tocmai pentru că gratis nu se mai poate.

Proiectul nu aduce de fapt nimic nou și nici nu va avea succes palpabil, în afara banilor pe care inițiatorii cu siguranță îi vor încasa pentru a spune, într-un mod creativ, că românilor le place moaca. E o noutate asta? Se îndoia cineva că românilor le plac filmele, muzica și pozele gratis? Avea cineva vreun dubiu ca dacă s-ar putea, nimeni din România nu și-ar mai plăti întreținerea, curentul, benzina și impozitele? Nu? Și atunci de ce ar mai fi nevoie de niște desene animate care să ne explice treaba asta?

Dar încercând să înțeleg, prin absurd, proiectul, putem discuta punctual:

Oamenii nu copiaza, in general, nici ca sa faca bani, nici ca sa pretinda ca ceea ce au copiat le apartine. O facem fiindca e modul nostru innascut de-a invata si de-a impartasi si cu altii. Si nicio lege n-o sa poata vreodata sa opreasca asta.

Fals. Majoritatea copiază ca să facă bani. În această listă sunt numai companii mari, care fac bani mulți, și totuși se promovează furând pe față munca altora. Și ce să vezi, există o lege care ar trebui să oprească asta. Însă, precum Codul Rutier, e respectată mai mult nu.

Discutiile despre artisti si bani, copyright sau piraterie sunt purtate in general doar in anumite medii, pe care lumea nu are timpul si nici dispozitia sa le acceseze.

Nici nu trebuie. Ține de bunul simț elementar, când vrei să folosești munca altuia, plătești pentru asta sau măcar ceri permisiunea.

Pentru ca proiectul s-a nascut strict din placere si dedicatie,

V-ați gândit să faceți chetă prin târg strict pentru plăcerea și dedicația voastră. Cam 24.000 euro.

Daca tu creezi un lucru de calitate, pentru care exista cerere, atunci ti-e exponential mai benefica o abordare pe baza de donatii.

Fals. Lumea nu donează bani decât pentru cauze, fie ele umanitare sau schimbătoare de lume. Dar ce te faci cu cei care nu vor să schimbe lumea? Ce facem cu oamenii care vor să lucreze și-atât? Știți voi, ăia 99,999% din oamenii de pe această planetă? Oamenii care vor să plece în fiecare dimineață la muncă și la sfârșitul lunii să-și primească salariul? Pe ei îi pedepsim? Îi condamnăm la sărăcie, a dreacu’ de proști care nu vor să schimbe lumea?

Eu spre exemplu nu vreau să schimb lumea. Nu vreau să salvez balenele, am doi copii de crescut și-mi ajung. Vreau să-mi văd de jobul meu și de pozele mele cu țevi.

Oil refinery pipes
© Photographer: Viorel Dudau | Agency: Dreamstime.com

Știu cu siguranță că n-o să-mi doneze oamenii bani pentru că au văzut o poză cu țevi, dar uite că  39 de clienți până acum au considerat-o utilă și au cumpărat-o. Mi-am luat suta de dolari, am cumpărat pamperși și lapte pentru copii, toată lumea-i mulțumită. Mai puțin cei care vor să schimbe lumea și consideră că poza asta trebuie să fie gratuită, iar copiii mei să trăiască din donații. Vă rog, spuneți-mi, cam cât vă vine să donați pentru că v-am arătat poza asta cu țevi?

Merită oamenii să trăiască din muncă, sau trebuie să ne apucăm toți de schimbat lumea, eventual cu poze frumoase de pe net și mii de like-uri de pe Facebook? Cine merită sacrificat în procesul ăsta în care ne simțim mai creativi decât legea și decretăm, de pe un piedestal virtual, că oamenii trebuie să lucreze pe gratis?

Dragi prieteni, progresul trece prin stomac. Somalia nu are nici măcar un cosmonaut, dar are sute de pirați.

Scuze că n-am pus poză pentru main, dar iar n-am avut buget.